“PERSPECTIVE DIFERITE ASUPRA REALITĂŢII: FEMEILE ROME SALARIATE. “

Articolul dezvoltă o problematică mai puţin studiată, şi anume femeile Rome salariate şi vizibilitatea acestora, a nevoilor şi intereselor lor la nivelul structurilor sindicale din care fac (sau nu) parte. Mai mult decâtatât urmărim să identificăm acele obstacole care stau în calea construirii unei relaţii de încredere întrecele două părţi (femei rome salariate şi organizaţii sindicale). Premisa de la care pornim e că prin dezvoltarea unor mecanisme de dialog social sensibile atât la gen, cât şi la dimensiunea etnică se poate atinge, pascu pas, obiectivul ambiţios al egalităţii de şanse, şi astfel poate creşte accesul femeilor rome pe piaţa muncii. Aflăm că femeile rome salariate şi sindicatele sunt două lumi diferite, problemele grupurilor vulnerabile în general, şi ale femeilor rome în particular, fiind considerate o problemă secundară şi de o importanţă redusă în negocierile colective. Astfel, femeile rome rămân de 20 de ani de istorie sindicală postdecembristă, invizibile, necunoscute şi nereprezentate.

The article is focused on a less studied issue, namely Roma women employees and their visibility in terms of needs and interests to trade unions, irrespective if they are members or not. Moreover, we aim to identify those obstacles hampering the emergence of a trustful relationship between Roma women employees and trade unions. Our premise is that we can reach, step by step, the ambitious target of equal opportunities, by developing a gender and ethnic sensitive social dialogue. Thus, we can increase the access of Roma women to the labour market. We find that Roma women employees and trade unions are two different worlds, the problems of disadvantaged/ vulnerable groups and in particular the problems of Roma women being considered as secondary and less important to collective bargaining. Thus, after 20 years of trade union’s post communist history, Roma women employees are still invisible, unknown and not represented.

O artikolo del duma pal jiekh problema maj cera vazdini, e romnea ando butyiaripen thaj lengo phanglimos e sidikaturenca thej lege problemura, te sikotor voj nici. Kamas te ankalavas kadala problemura thaj te angliaras maskar eromnea thaj e sindikatura. Amen patyias ke shaj aresas lokores amaro celo karing egalno droma mashkar mursh thaj jiuvlea, mashkar jiekh etniko thaj fialosko socialno dumaimos. Thaj te vazdas o akseso e romneango po foro e
butyiarimasko. Amen dikhas ke e romnea thaj e sindikatura si sar o ceri thaj e phuv, e problemura pala e bi-shanske grupura thaj thaj maj anglunes e romneage problemura save si dikline sar paludne problemura thaj maj cera important but yia. Pala e 20 bersh historia so si e sindikaturen pala o komunismo e romnea ando bityiarimos si inke bi-dikhline thaj bi-jiangle thaj naj sikade kanikhastar.

Author(s):Carmen Gheorghe, Cristina Mocanu and Ana Zamfir. 

YEAR: 2009

Type: Article

Initially published by: 

Sara Kali, Roma Women’s Journal p. 168-182, Publisher Desire Foundation.

Read the full article here:

Comments are closed.